tag:blogger.com,1999:blog-76036664687792673382009-12-15T22:14:48.743+02:00sora_de_razboihttp://www.blogger.com/profile/17832817731522904122noreply@blogger.comBlogger131125tag:blogger.com,1999:blog-7603666468779267338.post-50210547248325747082009-12-13T18:08:00.014+02:002009-12-15T18:08:23.065+02:00

Mai sînt cinci zile şi plecăm acasă, la ai mei. Din fericire, anul acesta voi avea parte de un concediu lung de sărbători, astfel că mă voi putea scufunda cu totul în atmosfera aceea de budincă de vanilie, fulgi de zăpadă, obraji încinşi de la frig şi apoi de la căldură. Se pare că, după cît am invocat-o săptămîna aceasta cu statusurile de pe messenger, iarna a şi venit, hotărîtă să-mi facă pe

sora_de_razboihttp://www.blogger.com/profile/17832817731522904122noreply@blogger.com3tag:blogger.com,1999:blog-7603666468779267338.post-75367285972349464732009-12-09T22:38:00.007+02:002009-12-14T14:48:03.565+02:00

„I love my country, it’s the politicians I’m afraid of”. Asta scria pe abţibildul mare, pătrăţos, pe care nu am reuşit să-l cumpăr din New Orleans. Eram pe ultima sută de metri pe ziua aia, înainte să mă întîlnesc în drum spre hotel cu familia gazdă, şi nu mai aveam bani la mine. Aşa că m-am întors a doua zi, dar nu l-am mai găsit. Se pare că mulţi oameni simţeau acelaşi lucru ca mine. Bine, mie

sora_de_razboihttp://www.blogger.com/profile/17832817731522904122noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-7603666468779267338.post-38465585638538045632009-12-06T14:47:00.008+02:002009-12-08T10:28:55.903+02:00

Joi seara doar ce ajunsesem la Durău cu Alin Totorean (colegul meu fotoreporter şi explorator), după o ultimă porţiune de drum care m-a făcut ţăndări. Venisem dinspre Borsec pe ruta mai lungă, prin Gheorghieni, pentru a ne opri la Lacul Roşu şi pe Cheile Bicazului, unde să facem fotografii. De la Bicaz am ales drumul mai scurt, cel ce duce spre Izvorul Muntelui, direct prin inima Parcului

sora_de_razboihttp://www.blogger.com/profile/17832817731522904122noreply@blogger.com2tag:blogger.com,1999:blog-7603666468779267338.post-52910274114027656812009-11-23T13:22:00.020+02:002009-11-23T22:54:06.564+02:00

Tocmai ce-am vorbit cu mama la telefon. Pe fundal auzeam un biziit de zici ca era intr-o sala de sedinte sau intr-un megabirou plin de oameni. De fapt, se uita tata la televizor. Mi-l si inchipui pe tata, de-a lungul urmatoarelor doua saptamini, cu ochii lipiti de ecran de cite ori va avea ocazia sa mai prinda din miscarile scenei politice. Il inteleg. La '89 a fost in Piata Operei. Dupa '89, am

sora_de_razboihttp://www.blogger.com/profile/17832817731522904122noreply@blogger.com3tag:blogger.com,1999:blog-7603666468779267338.post-452993390532373192009-11-20T00:50:00.010+02:002009-11-23T14:24:36.739+02:00

În seara asta, cînd am deschis Radio Guerrilla, am dat de un mixaj de muzică clasică şi electro. Genul de amestec care mă prinde întotdeauna. Tradiţie şi contemporan, în cantităţile potrivite.Ceva mai devreme, cînd am ieşit de la metrou, primii pe care i-am văzut pe stradă înainte să o cotesc, ceva mai încolo, au fost cîinii de lîngă chioşcul-florărie. Căţeluşa, cea mai frumoasă din „hoarda” care

sora_de_razboihttp://www.blogger.com/profile/17832817731522904122noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-7603666468779267338.post-77734616792771761262009-11-13T00:40:00.010+02:002009-11-13T12:02:21.780+02:00

Am primit şi o leapşă, e adevărat, cu ceva vreme în urmă. Şi, cu scuzele de rigoare pentru întîrziere către Grig Şoitu, care mi-a pasat-o pe Sitcom, în seara asta am să mă destind răspunzînd întrebărilor. Apropo, genul ăsta de leapşă îmi aminteşte de caietele oracol pe care le ţineam noi fetele în gimnaziu şi chiar în liceu. Şi apoi ce intrigi se ţeseau în jurul lor, mai ales că le

sora_de_razboihttp://www.blogger.com/profile/17832817731522904122noreply@blogger.com3tag:blogger.com,1999:blog-7603666468779267338.post-42682621603834422462009-11-12T22:41:00.007+02:002009-11-12T22:57:05.628+02:00

Un prieten pe care-l consider un om frumos şi de încredere, deşi încă nu am avut ocazia să stăm faţă în faţă decît pe căi virtuale, mi-a adus aminte astăzi de Ion Chichere. Omul ne-a transcris un poem pe un site şi ne-a întrebat al cui este. Nu-l puteam ajuta, dar mintea mea s-a dus instant către nobilul care a fost poetul de la Reşiţa. De cîte ori îmi amintesc de el, mi-e dor. Tare dor. Deşi

sora_de_razboihttp://www.blogger.com/profile/17832817731522904122noreply@blogger.com4tag:blogger.com,1999:blog-7603666468779267338.post-62934853366983501012009-11-09T14:22:00.005+02:002009-11-23T22:52:19.576+02:00

Curios cum trecem pe linga lucruri pe care nu le observam multa vreme. De exemplu ditamai hala de linga semaforul de la Timpuri Noi, cum mergi pe malul Dimbovitei spre Unirii. N-am vazut-o niciodata pina azi dimineata.O dimineata gri gri gri. Mai tirziu a pornit burnita asa fina incit ai zice ca transpira cerul deasupra noastra. Oare de ce?Atmosfera aceasta, cu lumina ei cenusie, o lumina care

sora_de_razboihttp://www.blogger.com/profile/17832817731522904122noreply@blogger.com7tag:blogger.com,1999:blog-7603666468779267338.post-76754999281062117042009-11-05T16:20:00.003+02:002009-11-05T16:24:59.762+02:00

Aş avea multe multe de povestit, dacă mă gîndesc la toate nu ştiu de unde să le mai apuc să încep să mă simt ca într-un carusel. Dar cum din fericire nu sufăr de ADHD, ci doar de ale mele, mă feresc să intru în vîrtejul care m-ar duce pînă la urmă la a nu mai scrie despre nimic. Am să încep chiar cu începutul zilei de azi. Dormit tîrziu. Face bine cînd eşti acasă în concediu medical, în a

sora_de_razboihttp://www.blogger.com/profile/17832817731522904122noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-7603666468779267338.post-56962588857516714802009-10-13T00:29:00.013+03:002009-10-13T13:22:44.445+03:00

(foto: milena_pl, pe www.deviantart.com) O perfectă zi casnică de weekend. Asta după ce miercuri şi sîmbătă am umblat de plăcere prin oraş. E adevărat, miercuri voiam să mergem la film, la „Amintiri din epoca de aur”, care era pentru a doua săptămînă la Studio. Dar ziua Orange, cinematograf bunicel, cu preţuri oricum nu foarte mari ... Aşa că atunci cînd am ajuns noi pe acolo era coada pînă în

sora_de_razboihttp://www.blogger.com/profile/17832817731522904122noreply@blogger.com1tag:blogger.com,1999:blog-7603666468779267338.post-29787222739083752612009-10-06T00:16:00.009+03:002009-10-09T19:58:29.427+03:00

Vintage. Era cazul să descopăr asta. Aş putea spune, ca o adevărată capricoarnă. Pentru că îmi place să merg înapoi la rădăcini. Pentru că istoria mă ţine cu sufletul la gură şi cu imaginaţia gata să înflorească triplu. Să nu mai vorbim de istoria familiei mele. Aceea este teren sacru (contez pe voi că veţi pătrunde sensul acestui sacru, şi nu vă veţi duce cu gîndul la mistificare). Bineînţeles

sora_de_razboihttp://www.blogger.com/profile/17832817731522904122noreply@blogger.com6tag:blogger.com,1999:blog-7603666468779267338.post-84862807355163470902009-09-18T20:10:00.004+03:002009-09-18T20:14:28.100+03:00

Dupa povestile toamnei, am sa ma opresc din nou timp de o postare la ale mele cele obisnuite. Sint curioasa la ce va asteptati acum, dupa ce am zis “ale mele cele obisnuite”. Dar n-am sa maresc suspansul prea mult, ca nu vreau sa va vorbesc despre un film cu James Bond, ci despre alt fenomen. Si anume Britain meets Bollywood. Cei care ati vazut filmul cred ca deja aveti o banuiala sau chiar o

sora_de_razboihttp://www.blogger.com/profile/17832817731522904122noreply@blogger.com3tag:blogger.com,1999:blog-7603666468779267338.post-74382884067707963122009-09-10T23:06:00.018+03:002009-09-11T14:53:09.916+03:00

Nu vi se pare că a început deja să semene a toamnă? În orice caz, săptămîna trecută zicea colegul de la IT că uite, s-a făcut septembrie şi nu avem degetele înnegrite de la coaja nucilor verzi. Cică noi cînd o să mîncăm aşa ceva anul ăsta? Mi-a rămas în minte ce-a spus, de fapt a fost ca un fel de transfer de nostalgie. Şi nu trebuie să fie vorba doar de amintiri pe care le scoatem de la

sora_de_razboihttp://www.blogger.com/profile/17832817731522904122noreply@blogger.com5tag:blogger.com,1999:blog-7603666468779267338.post-66076929489262340672009-09-02T01:49:00.015+03:002009-09-21T11:15:42.109+03:00

Revine starea de început de septembrie. Nu sînt sigură că am mai simţit-o aşa în toţi aceşti ani de Bucureşti, deşi pot spune că trecerea spre toamnă am perceput-o mereu mai puternic decît intrarea în iarnă, primăvară sau vară. Mi se pare cea mai blîndă perioadă din tot anul. Căldura încetează să mai fie arzătoare, frigul nu muşcă nici el, nu pătrunde prea adînc, chiar şi el e mai degrabă

sora_de_razboihttp://www.blogger.com/profile/17832817731522904122noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-7603666468779267338.post-83142820350609083612009-08-06T18:04:00.009+03:002009-09-11T11:00:38.061+03:00

Întoarcerea din poveste nu este, de cele mai multe ori, uşoară. Pentru că rămîi cumva captivat, pentru că trebuie să iei tot ce ai de luat din ea, din poveste, şi să aşezi în tot ce înseamnă restul. Pentru că nu vrei să îi pierzi savoarea, dar nici să rămîi nătîng, ca unul care a auzit cîntecul ielelor. Aşa că întoarcerile acestea au nevoie de timp, nu se întîmplă aşa, bătînd din palme. Cînd te

sora_de_razboihttp://www.blogger.com/profile/17832817731522904122noreply@blogger.com3tag:blogger.com,1999:blog-7603666468779267338.post-83458936827412732692009-07-23T08:09:00.009+03:002009-11-23T14:20:38.864+02:00

Trăiesc atît de mult zilele astea încît de fiecare dată scriu în gînd şi nu mai ajung pe blog decît ... din greseala. Astăzi însă nu mai suport să las ca toată verva asta să rămînă neînsemnată pe site. Astfel că mi-am prins părul (în loc de suflecatul mînecilor – dar cred că simţiţi cu toţii căldura, deci veţi înţelege că nu-i deloc un gest de cochetărie), am lăsat ceva Buddha Bar să toarcă la

sora_de_razboihttp://www.blogger.com/profile/17832817731522904122noreply@blogger.com3tag:blogger.com,1999:blog-7603666468779267338.post-9252147748943049552009-07-09T23:25:00.013+03:002009-09-21T11:11:41.809+03:00

Nu ştiu cum reuşesc să scriu tot aşa, la cîte o săptamînă distanţă, despre weekendul dinainte. Se pare că întîmplările aleargă mai repede decît degetele mele pe tastatură. Sau că mă aleargă şi pe mine atît de tare de nu reuşesc să scriu decît cînd prind cîte o seară de linişte. De fapt, nimic nou. Cam aşa scriu de cînd sînt. Întîi trebuie să acumulez, apoi să mă liniştesc. Şi atunci alunecă

sora_de_razboihttp://www.blogger.com/profile/17832817731522904122noreply@blogger.com4tag:blogger.com,1999:blog-7603666468779267338.post-86212923348055284192009-07-03T13:59:00.002+03:002009-09-11T11:04:14.888+03:00

A mai trecut o saptamina pe cit de frumoasa, pe atit de tulburata. Numai daca ne gindim la vremea de afara. Am auzit si am vazut multi oameni exasperati de atita ploaie. Luni pe Teo, colega mea de apartament. Iar eu i-am raspuns: “gindeste-te ca mi-am cumparat role si in fiecare seara ploua”. Ea a ris si mi-a spus: “felicitari”. In alta zi pe unul dintre amicii de pe messenger. Pe colegele de

sora_de_razboihttp://www.blogger.com/profile/17832817731522904122noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-7603666468779267338.post-75144227784726616912009-06-17T02:20:00.003+03:002009-09-11T11:05:29.975+03:00

La naiba, iarăşi s-a făcut tîrziu. Şi totuşi nu mă dau bătută. Pentru că am o mică poveste de spus, una ce nu merită lăsată în praful zilei de azi liniştit peste moleşeala noastră. M-am plimbat azi prin oraş cu Micul Prinţ. Ce, nu vă vine să credeţi? Am şi dovada, dar am să v-o arăt un pic mai tîrziu, după ce povestesc. Bine, dovada este la mine acasă şi nu în oraş, dar trebuie să mă credeţi

sora_de_razboihttp://www.blogger.com/profile/17832817731522904122noreply@blogger.com1tag:blogger.com,1999:blog-7603666468779267338.post-50072965917193707182009-06-07T12:44:00.002+03:002009-09-11T11:06:33.357+03:00

După o zi de mai mult sau mai puţin inexplicabilă ameţeală, m-am trezit, am vorbit cu Petru şi cu Smără şi apoi am ascultat Luna Amară, „Lume oarbă”. Îmi trimisese Dani astă-noapte, pe cînd încerca să mă convingă că ar fi fost cazul să mă bag în pat. M-am dus la somn la puţin timp după ce rezistasem eroic îndemnurilor lui. Iar ăsta ştiu că sună ca un început de jurnal din-ăla clasic, pe care îl

sora_de_razboihttp://www.blogger.com/profile/17832817731522904122noreply@blogger.com6tag:blogger.com,1999:blog-7603666468779267338.post-18188908801735045212009-06-04T09:01:00.004+03:002009-09-11T12:31:56.066+03:00

Profesorii cu care am reuşit să stau mai mult de vorbă la Neamţ, la Simpozionul de Geografie de acolo, mi-au spus că problema socială cea mai gravă cu care au de a face elevii lor este plecarea părinţilor la muncă în străinătate. Da, chiar este o problemă socială, despre care au vorbit şi ziarele, şi alte mijloace mass-media. Iar ei, profesorii, o pot confirma. Copii de şcoală generală lăsaţi în

sora_de_razboihttp://www.blogger.com/profile/17832817731522904122noreply@blogger.com3tag:blogger.com,1999:blog-7603666468779267338.post-11315903396716541362009-06-02T20:04:00.003+03:002009-09-11T11:09:45.310+03:00

Vroiam sa scriu cu totul altceva astazi. Dar socoteala din tirg nu se potriveste cu cea de acasa, nu? Vroiam sa povestesc despre calatoria mea de saptamina trecuta, intr-o zona care mi-a ramas foarte draga si in care imi doresc sa ma intorc pe cont propriu. Mai bine zis, cu citiva prieteni. De data asta am fost in interes de serviciu, ceea ce n-a facut lucrurile sa fie neplacute (slava Domnului,

sora_de_razboihttp://www.blogger.com/profile/17832817731522904122noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-7603666468779267338.post-25418686231725269092009-05-20T14:44:00.007+03:002009-09-11T11:11:04.937+03:00

Asa cum unii dintre voi stiti, aceia care sinteti interesati, Cannesul este in plina desfasurare. Si fosta mea colega, Oli, mai precis, Alexandra Olivottto, scrie de acolo. I-am citit astazi articolul despre esecul lui Von Trier si despre succesul lui Ken Loach, mi-a placut. Ar trebui sa ma reapuc de vazut filme, am cam neglijat treaba asta in ultimele luni. Din pacate, a trecut vremea pe care

sora_de_razboihttp://www.blogger.com/profile/17832817731522904122noreply@blogger.com3tag:blogger.com,1999:blog-7603666468779267338.post-35929279807563530862009-05-10T04:50:00.004+03:002009-09-18T01:09:30.189+03:00

Aşa cum ea a fost femeia potrivită pentru tine, aşa tu ai fost bărbatul potrivit pentru mine. Dar asta de fapt nu înseamnă nimic. Deşertăciunea deşertăciunilor, totul este deşertăciune. Există şi mai rău de-atît: oameni de care nu mai ştii nimic, oameni care au ales să moară în inima ta. Vişniec spunea „despre sexul femeii ca un cîmp de luptă în războiul din Bosnia”. Eu nu spun nimic despre sexul

sora_de_razboihttp://www.blogger.com/profile/17832817731522904122noreply@blogger.com2tag:blogger.com,1999:blog-7603666468779267338.post-62137516333367262022009-04-09T00:02:00.005+03:002009-09-11T11:14:45.445+03:00

Am fost cuminte ieri şi azi. Ieri mi-am văzut de mine, frumos, cum îmi şade bine, iar astăzi am făcut (parţial) curăţenie. La serviciu am lucrat texte grămadă. Printre care şi pe cel despre deşerturile americane scris de Alexandru Marinescu, naturalistul nostru cu experienţă şi mintea enciclopedie. Ba chiar am reuşit să şi dorm grămadă (deşi efectele nu prea s-au simţit, că m-am trezit atît de

sora_de_razboihttp://www.blogger.com/profile/17832817731522904122noreply@blogger.com2